Despre sangria, cockteiul minune

Există o mare varietate de cocktailuri, aperitive și băuturi de care te poți bucura într-o zi de vară, în timp ce stai în curte sau pe plajă cu prietenii. De la clasicul gin tonic până la un mojito pe bază de rom sau la o simplă bere înspumată, există câte o băutură pentru gustul fiecărui bărbat, una care poate să domolească setea provocată de soarele unei veri toride. Iar una dintre clasicele licori ce face furori pe timp de vară este sangria. Sangria este o băutură pe bază de vin, care se servește la aproape orice restaurant sau terasă din Spania și Portugalia.

Un amestec de vin, fructe proaspete, cu un îndulcitor din suc de portocale, miere sau un sirop simplu, un pic de lichior, acest puternic cocktail citric poate fi preparat pentru o singură persoană sau într-un bol de punci din care să servească mai mulți. Este o băutură versatilă, în sensul că poți amesteca ingredientele după propria dorință, fiind totodată ieftină în comparație cu multe alte cocktailuri.

istoria sangriei

Ce nu știu mulți e faptul că sangria este o varietate de punci din vin, care a fost servit de-a lungul întregii Europe vreme de secole. Nu mai departe de Evul Mediu, bărbații și femeile obișnuiau să bea un cocktail pe bază de vin, cunoscut ca Hippocras, preparat din vin de casă infuzat cu scorțișoară, ghimbir, piper și alte condimente populare în acele vremuri.

Motivul pentru adaosul acestor condimente și mirodenii era ca vinul să poată fi servit în funcție de momentul zilei, de felurile de mâncare sau de papilele gustative ale fiecăruia. Cum apa nu era sigură pentru consum iar laptele era considerat o băutură pentru bebeluși, Hippocras a devenit o băutură populară, consumată de toți îndată ce ajungeau la vârsta de doi sau trei ani.

Nu era ca și cum lumea dorea să îmbete copiii, ci singura băutură potabilă era alcoolul care distrugea aproape toate bacteriile găsite în alte lichide. De aceea a apărut un motiv în plus pentru a adăuga vinului o aromă îmbunătățită. Cum vinul era destul de aspru în acele timpuri, pentru a încuraja copiii, mici și mari, să îl bea, părinții adăugau fructe, mirodenii și alte ingrediente în vin, așa cum noi adăugăm azi sirop de ciocolată în lapte sau punem fructe de pădure în cerealele de la micul dejun.

Cunoscut în secolele 18-19 ca punciul Claret Cup, acesta era făcut dintr-un excelent amestec de cabernet franc, merlot și cabernet sauvignon, astăzi cunoscut sub numele de vin de Bordeaux sau Claret. Odată vinul produs sau procurat, se adăuga lichior sau fructe proaspete, pentru a-i da o aromă suplimentară.

Punciul Claret Cup era băutura asociată cu aproape toate eroinele lui Jane Austen, fiind la fel de prezentă la petreceri precum sunt astăzi baghetele și somonul la un brunch.

Cu mult timp înainte, în timp ce romanii invadau Spania în anul 200 î.Hr., podgoriile erau plantate odată cu dezvoltarea industriei de transport în aproape toată peninsula. Cum romanii erau foarte atașați de strugurii roșii, foarte zemoși, vinul a început să își găsească drumul spre Roma și astfel s-a născut numele de sangria.

Ceea ce a făcut mai târziu diferența dintre sangria și punciul Claret Cup a fost tipul de vin folosit ca bază pentru acest cocktail delicios și revigorant. În timp ce Claret sau Bordeaux era folosit în alte regiuni, producătorii de sangria din Spania au optat pentru vinul Rioja ca ingredient primar.

Curând, datorită popularității, afacerea cu sangria a explodat iar noi tipuri de punci au fost inventate rapid. Sangria Blanco era preparată cu vinuri albe iar Cava a fost creată cu diferite vinuri spumante din regiune. Apoi, în sudul Spaniei a început să se producă o nouă varietate, denumită Zurra, pentru care se foloseau piersici și nectarine proaspete. Punciul a continuat să evolueze și, într-un final, a ajuns un fenomen mondial atunci când a trecut granița spre civilizațiile vestice, băutura fiind prezentată la Târgul Mondial de la New York, în 1964.

Cum multă lume considera că americanii au un palat inferior, iar reprezentanții Spaniei erau siguri că gusturile nu foarte rafinate ale acestora nu vor fi capabile să savureze băuturi mai tari, au optat să prezinte și să servească sangria oaspeților Târgului Mondial nu numai în dorința de a dezvălui cele mai promițătoare comori viticole ale Spaniei, dar și pentru a obișnui populația de peste ocean cu un nou tip de băutură.

Acțiunea a avut un succes instant iar sangria a cucerit toată lumea, ajungând acum la fel de populară în America de Nord pe cât este în Spania. Sangria este servită în multe restaurante care pretind că au propriile rețete, unde amestecurile conțin de la sucuri adiționale și apă carbogazoasă, până la condimente ciudate și lichioruri aleatorii.

Astăzi, sangria suferă câteva noi transformări. Recent, punciul preparat, etichetat și vândut ca „Sangria” poate fi importat doar din Spania și Portugalia, datorită noilor legi de etichetare a vinului și a regulamentelor ceva mai restrictive date de către Parlamentul European. Bineînțeles, când e vorba de sangria preparată în casă, ai dreptul să o numești cum vrei, pentru că este puțin probabil ca Poliția Băuturilor să-ți bată la ușă pentru a-ți cere socoteală.